Cazier judiciar pentru angajare

Angajatorul nu are un drept general să îți ceară cazierul judiciar. Codul muncii spune că informațiile cerute la verificarea prealabilă nu pot avea alt scop decât aprecierea capacității de a ocupa postul. Cazierul devine obligatoriu doar acolo unde o lege specială îl impune pentru postul respectiv — de pildă, la personalul de pază. Iar pentru activitățile cu persoane vulnerabile, legea cere un alt document: certificatul de integritate comportamentală. În plus, un angajator nu poate consulta evidența; ți se poate cere doar să prezinți tu certificatul.

Ce poate cere un angajator și pe ce bază

Temeiul este art. 29 din Codul muncii. Contractul individual de muncă se încheie după verificarea prealabilă a aptitudinilor profesionale și personale ale persoanei care solicită angajarea, iar modalitățile de verificare se stabilesc în contractul colectiv de muncă aplicabil, în statutul de personal și în regulamentul intern — „în măsura în care legea nu dispune altfel”.

Alineatul (3) este cel care contează pentru întrebarea ta, și merită citat întreg: „Informațiile cerute, sub orice formă, de către angajator persoanei care solicită angajarea cu ocazia verificării prealabile a aptitudinilor nu pot avea un alt scop decât acela de a aprecia capacitatea de a ocupa postul respectiv, precum și aptitudinile profesionale.”

Observă ce lipsește din text: o listă de documente. Codul muncii nu numește cazierul, dar nici nu îl interzice. El pune, în schimb, o condiție de scop — informația cerută trebuie să servească aprecierii capacității pentru acel post, nu curiozității.

Alineatul (4) adaugă o limită separată, despre trecutul tău profesional: angajatorul poate cere informații despre tine de la foștii tăi angajatori, dar numai cu privire la activitățile îndeplinite și la durata angajării, și numai dacă ești înștiințat în prealabil.

Posturile pentru care cazierul este cerut de lege

Aici obligația nu mai vine de la angajator, ci dintr-o lege specială. Cel mai clar exemplu este angajarea personalului de pază și gardă de corp, reglementată de Legea nr. 333/2003.

Art. 37 alin. (1): „Angajarea personalului cu atribuții de pază sau gardă de corp se face pe baza atestatului eliberat în condițiile prevăzute la art. 38 și a certificatului de cazier judiciar.” Nu este o practică de firmă, ci o condiție de angajare scrisă în lege.

Condițiile pe care persoana trebuie să le îndeplinească cumulativ sunt listate separat, iar una dintre ele merită citită cu atenție:

• să aibă vârsta de cel puțin 18 ani
• să fie aptă medical pentru exercitarea funcției
• să nu aibă antecedente penale pentru infracțiuni săvârșite cu intenție
• să fie atestată profesional, potrivit legii

Condiția nu este „cazier curat”, ci lipsa antecedentelor pentru infracțiuni săvârșite cu intenție. Distincția este reală: o condamnare pentru o faptă din culpă nu intră în această formulare. Iar cine decide în concret este autoritatea care eliberează atestatul, nu angajatorul.

Mai departe, alin. (2) al aceluiași articol adaugă o cerință pentru o situație anume: conducătorii unităților care dețin secrete de stat sau care desfășoară activități de interes strategic sunt obligați să solicite și avizul Serviciului Român de Informații.

Când legea cere alt document, nu cazierul

Aceasta este confuzia care apare cel mai des la angajare, iar răspunsul s-a schimbat în 2026. Pentru o categorie largă de activități, legea nu cere cazierul judiciar, ci certificatul de integritate comportamentală.

Art. 18 alin. (1) din Legea nr. 118/2019 interzice persoanelor înscrise în Registrul național automatizat să încheie raporturi de muncă, contracte de voluntariat sau alte asemenea raporturi cu entitățile de mai jos, iar acestor entități le impune obligația de a cere certificatul:

• învățământ
• sănătate
• protecție socială
• educație fizică și sport
• orice entitate publică sau privată a cărei activitate presupune contactul direct cu copii, persoane în vârstă, persoane cu dizabilități sau alte categorii de persoane vulnerabile
• orice activitate care presupune examinarea fizică sau evaluarea psihologică a unei persoane

Ultimele două rânduri sunt noutatea și schimbă mai mult decât pare. Textul a fost modificat prin Legea nr. 38 din 25 martie 2026, în vigoare din 28 martie, iar sfera lui a fost lărgită printr-o rectificare publicată pe 3 aprilie 2026. Nu mai vorbim doar despre școli și spitale: o sală de fitness, un cabinet de kinetoterapie sau unul de psihologie intră în acest text.

Ce este documentul și cum se obține găsești în ghidul despre certificatul de integritate comportamentală. Aici reține doar consecința: dacă postul intră în lista de mai sus, documentul cerut este acela, nu cazierul.

Dacă ești cetățean străin, legea cere cazierul

Aceeași lege tratează separat situația asta, iar rezultatul este o asimetrie pe care puțini o cunosc. Art. 18 alin. (2): „În situația în care persoana în cauză este cetățean străin sau fără cetățenie, se va solicita acesteia prezentarea cazierului judiciar sau a unui alt document oficial, emis de autoritățile competente din statul al cărui resortisant este”, care să ateste dacă a săvârșit sau nu una dintre infracțiunile prevăzute de lege.

Deci, pentru același post, un cetățean român prezintă certificatul de integritate, iar un cetățean străin prezintă cazierul judiciar sau echivalentul lui din statul de origine.

Angajatorul nu poate verifica singur

Un angajator nu poate interoga evidența cazierului judiciar. Poate doar să îți ceară să prezinți tu certificatul. Ce are dreptul să facă, și de ce, este explicat în ghidul despre verificarea cazierului judiciar.

Pentru Registrul din Legea nr. 118/2019 există însă o cale care nu există pentru cazier: art. 18 alin. (3) spune că, cu acordul persoanei verificate, entitățile respective pot solicita o copie de pe Registru. Cu acordul tău, nu fără el — dar calea există.

Dacă ți se cere fără bază legală

Pârghia este art. 29 alin. (3): întreabă ce legătură are informația cerută cu capacitatea de a ocupa postul. Un angajator care nu poate răspunde la întrebarea asta cere o informație în afara scopului permis de lege.

Spus cinstit, legea nu îi interzice unui angajator să întrebe, ci limitează scopul pentru care poate folosi informația. În practică, un refuz poate costa postul, iar asta este o decizie personală, nu o chestiune juridică. Articolul acesta îți arată ce spune textul; dacă ajungi într-un conflict de muncă, ai nevoie de un avocat, nu de un ghid.

Dacă preferi să nu te ocupi tu

Cazierul judiciar se obține gratuit, pe cont propriu, iar asta rămâne varianta corectă dacă ai cont pe HUB MAI și ai timp. Dacă preferi să nu te ocupi, DigiGov depune cererea în locul tău și îți trimite certificatul emis de Poliția Română. Plătești serviciul de asistență, nu documentul.